RADIESTEZIA FIZICĂ
Ce este Radiestezia
Radiestezia este știința utilizării câmpurilor vibraționale ale corpului uman pentru a accesa informații despre alte obiecte de natură animată sau ne-animată prin stabilirea rezonanței cu câmpurile lor energetice, folosind instrumente special calibrate și o scală de evaluare calitativă pentru a decodifica aceste informații.
Câmpul vibrațional
Materia, din care totul din univers este o formă de energie, este un aranjament infinit de atomi alcătuiți din particule aflate într-o stare constantă de mișcare circulară, adică interacțiune energetică. Frecvența la care vibrează această energie determină densitatea expresiei sale ca materie. Materia care vibrează la o frecvență relativ lentă ne oferă starea solidă a universului nostru fizic. Pe această stare solidă a materiei se suprapun câmpurile energetice care vibrează la frecvențe mai mari, dincolo de percepția noastră senzorială umană, normală, dar în spectrul perceptiv al altor forme de viață (animalele de companie obișnuite văd, aud și miros factori stimulativi pe care noi nu îi putem percepe). Aceste câmpuri nu sunt percepute doar pentru că tehnologia care le face perceptibile nu a fost dezvoltată, la fel cum razele X și undele radio nu erau percepute cu mult timp în urmă. Aceste câmpuri care înconjoară toate sistemele vii sunt o serie de câmpuri energetice multidimensionale, care împreună cu starea fizică, formează corpul viu total care ar trebui tratat ca o compoziție holistică.
În plan fizic, orice interacțiune între obiecte poate fi de obicei observată, evaluată, testată sau corectată; dacă lovim un obiect, acesta se rupe și se învinețește; luăm un medicament, are o reacție destul de previzibilă și așa mai departe. Făcând un pas înainte, o interacțiune între emoțional și fizic este încă destul de vizibilă; dacă ne este jenă, ne înroșim. Orice emoție extremă: frica, fericirea sau mânia creează un impuls de adrenalină în fluxul sanguin, alertând sistemul și mobilizând potențialele sale reacționare; trauma psihică acută poate provoca boli fizice (psihosomatice) …… pentru multe persoane, practica spirituală (de ex. rugăciunea) sau stimularea mentală pot avea o manifestare concretă asupra corpurilor lor fizice.
Având în vedere natura corpului extins, există, de asemenea, multe interacțiuni care sunt la un prag dincolo de sensibilitatea percepției noastre. Ele nu au o manifestare fizică perceptibilă, dar afectează întregul nostru sistem multidimensional. Când sistemele energetice sunt în contact strâns, iar interacțiunea rezultată va modifica proprietățile vibraționale ale sistemelor. Ceea ce face radiestezia este să ne permită să ne extindem percepția pentru a ne alinia într-o lume nepercepută dincolo de raza normală, oferindu-ne astfel o perspectivă asupra tărâmului interacțiunii vibraționale și deschizând căi nelimitate pentru cercetarea înțelegerii adevăratei naturi holistice, nu numai a corpurilor noastre, dar și a universului. Pentru sceptici, acest lucru ar putea fi greu de acceptat, dar el este natura științelor în evoluție.
Știința Radiesteziei
În Radiestezie, corpul nostru este instrumentul principal, întrucât ceea ce facem este să intrăm într-o relație vibrațională cu obiectul pe care îl măsurăm și să evaluăm calitatea acestei interacțiuni asupra propriului nostru corp. Măduva spinării la om este ca un fir cu curent electric care trece prin el; impulsurile electrice generează un câmp de energie electromagnetică detectabilă în jurul său. Când două câmpuri de energie sunt în rezonanță (fie prin proximitate, focalizare selectivă sau orice altă metodă), se vor modifica reciproc, afectând, în consecință, curentul care circulă prin sistemul nervos central și rețeaua nervoasă extinsă a acestuia, care poartă impulsurile ce controlează toate funcțiile organismului. O persoană sensibilă poate simți un exces sau o epuizare a energiei, dar nu are nicio modalitate de măsurare și nici de evaluare a calității reale a relației, în același fel în care se conduce o mașină care nu are vitezometru sau indicator; putem utiliza mașina și simți dacă mergem repede sau încet, dar nu avem cum să calculăm corect pentru evaluarea exactă.
Un alt aspect important care are loc atunci când două câmpuri de energie sunt în rezonanță este un tip de schimb de informații la nivel vibrațional, în care o semnătură energetică codificată a ADN-ului fiecăruia este imprimată în câmpul energetic al celuilalt. Din păcate, nu avem simțuri care să poată percepe aceste informații, chiar dacă sunt în câmpul nostru energetic. Acest lucru seamănă foarte mult cu undele de radio și televiziune care sunt în jurul nostru cu o frecvență dincolo de percepția noastră; atunci când pornim echipamentul adecvat, aceste energii se transpun în imagini vizibile și sunete audibile în raza noastră de sensibilitate perceptivă. Unele persoane au capacitatea extrasenzorială de a accesa aceste informații; totuși, de obicei denaturarea apare în procesul de transpunere, întrucât ceea ce percep ei va fi colorat de propriile experiențe.
Schimbul de informații
În practica radiesteziei, nu suntem legați de timp și spațiu. Inițial, acest lucru poate părea absurd, dar dacă ne amintim, lucrăm la un nivel vibrațional care nu este neapărat legat de limitarea simțurilor noastre fizice. Pentru a ilustra acest concept, să examinăm ce se întâmplă atunci când utilizăm simțul auzului. Undele sonore mișcă aerul și lovesc timpanul urechii la fel cum vântul lovește o velă. În mod normal, cu cât valul este mai puternic, cu atât este mai pronunțată reacția velei. În ceea ce privește auzul, efectul mecanic al undelor sonore mai puternice, care lovesc suprafața timpanului urechii, are ca rezultat faptul că auzim sunete mai puternice; cu toate acestea, se pare că există un proces care ne permite să le reglăm selectiv sau să acordăm orice tip de undă indiferent de puterea sa, pentru a reacționa la acea undă specifică și a o modifica în consecință. Acest lucru se obține de obicei printr-un act de voință sub formă de focalizare selectivă și poate fi ilustrat prin următorul exemplu. Dacă o persoană vorbește cu voce tare, ascultătorii vor auzi de obicei acea voce și nu alte voci care pot șopti în apropiere. Însă, dacă ascultătorul alege, el se poate concentra pe vocile șoptite și le poate auzi, blocând de fapt vocea mai ridicată a vorbitorului. Sau putem lua în considerare exemplul unei persoane care visează cu ochii deschiși la o întâmplare într-un loc îndepărtat, în trecut. Această persoană va auzi de fapt vocile oamenilor în timpul visului lucid, iar câmpurile sale vibraționale vor fi în rezonanță cu acestea și nu în împrejurimile sale imediate. Aceste două exemple ilustrează modul în care putem obține informații despre orice lucru cu care suntem în rezonanță, indiferent de timp și spațiu.
Eșantion
Pentru a stabili rezonanța cu un obiect, fie pentru a aduna informații, fie pentru a căuta ceva sau a vindeca, etc. este nevoie de un eșantion al obiectului respectiv. Un eșantion în radiestezie se referă la ceva care are toate proprietățile vibraționale ale obiectului sau persoanei pe care dorim să o evaluăm, la fel cum sunt prelevate probe de sânge, țesuturi sau urină pentru testarea de laborator în practica medicală ortodoxă.
În radiestezie, însă, deoarece ne ocupăm de aspecte la nivel vibrațional, avem o gamă mai largă de eșantioane din care să alegem. (În Dowsing, care este o aplicație populară în radiestezie, care a fost utilizată pe parcursul multor ani pentru detectarea apei, corpului uman, a două treimi din greutatea apei sale, funcționează de fapt ca eșantion) .. Saliva și fotografiile (care reflectă compoziția geometrică a caracteristicilor, prezentând calitatea vibrațională unică) sunt utilizate în mod obișnuit ca eșantioane. Un alt eșantion posibil ar putea fi un obiect care a fost în contact strâns cu o persoană pentru o lungă perioadă de timp și, prin urmare, este impregnat cu energia vibrațională a acelei persoane; alegerea elementelor potențial utilizate ca eșantioane este practic nelimitată. Având în vedere natura versatilă specială a radiesteziei, obiectul evaluării poate fi de natură subtilă sau abstractă, iar simbolismul sau tehnicile de vizualizare pot fi utilizate pentru a crea „un eșantion mental” care ar avea toate proprietățile vibraționale ale obiectului. O caracteristică unică a eșantioanelor vibraționale este aceea că sunt „dinamice”, spre deosebire de eșantioanele ortodoxe de laborator, care reflectă starea în momentul prelevării probei. Un eșantion vibrațional continuă să reflecte starea energetică a sursei sale în timp și indiferent de distanță. Acest aspect este foarte important, mai ales în vindecare, deoarece medicul este capabil să monitorizeze și să evalueze orice modificare a eșantionului.
„Tuning In” (Reglarea)
Universul și tot ce se află în el se află într-o stare constantă de interacțiune vibrațională pe toate nivelurile, așa cum spune proverbul „Nu poți tăia o floare fără a deranja o stea îndepărtată”. Ceea ce percepem vizual (vedem), de exemplu, sunt un număr infinit de imagini în fiecare minut, alegem selectiv să ne concentrăm asupra unor aspecte, iar restul sunt înregistrate mecanic în banca noastră de date din creier, fără ca noi să fim conștienți; cu toate acestea, prin hipnoză putem prelua informații pe care nu le știam niciodată.
În radiestezie avem nevoie de un dispozitiv „care vizează”, astfel încât să ne putem concentra selectiv pe orice aspect dorim. Acest proces vizat este ceea ce numim reglaj mental sau rezonanță selectivă. Reglarea mentală poate fi înțeleasă cel mai bine dacă revenim la exemplul capacității noastre de a auzi selectiv sunete sau voci pe un ton mai scăzut, în locul celor mai puternice. În mod normal, timpanul răspunde mecanic la undele sonore care se deplasează prin aer, trimițând impulsuri către creier, ceea ce se traduce prin ceea ce „auzim”; cu toate acestea, dacă alegem astfel, creierul este capabil să amplifice în mod selectiv undele mai slabe și astfel acționează ca un dispozitiv de vizare. O analogie solidă care ar putea demonstra mai bine puterea selectivității focalizate este fasciculul laser; undele de lumină obișnuite dintr-un bec sunt valuri incoerente care călătoresc aleatoriu în toate direcțiile; dacă această energie ar deveni coerentă, fasciculul focalizat rezultat ar putea, probabil, să se taie prin oțel.
O scală de măsurare
O scară de măsurare este necesară pentru a analiza științific rezultatele interacțiunii câmpurilor vibraționale. În mod tradițional, scalele de măsurători sunt scale cantitative numerice care variază de la zero la infinit; acestea sunt absolute în structura lor matematică. Când avem de-a face cu interacțiuni vibraționale, avem nevoie de o scală care să poată măsura „calitatea” interacțiunilor în raport cu câmpul vibrațional uman. Măsurătorile de calitate au demonstrat că energiile vibraționale au caracteristica de a se repeta la octave mai mari, fără a pierde esența calității vibraționale.
Acest lucru poate fi înțeles cel mai bine dacă examinăm legea armonicii în muzică; descoperim că, atunci când atingem o coardă pe un instrument muzical, fiecare dintre cele opt coarde va vibra, formând grupuri de octave, în conformitate cu legea că proprietățile similare ale sunetului se repetă la infinit, deși frecvența vibrațională și sunetul pe care îl auzim sunt diferite. Un muzician instruit poate identifica ușor calitatea fiecărei note, oriunde s-ar afla pe portativul muzical, chiar dacă sunetele sunt foarte diferite pentru o persoană neantrenată. Acest principiu utilizat pentru instrumentele de reglare a fost extins de oamenii de știință din Egiptul Antic și prezentat în Occident de către Pitagora. Acesta a transpus fiecare calitate vibrațională din univers într-o anumită proporție pe un instrument cu o singură coardă.
Pentru a sistematiza efectuarea măsurătorilor în radiestezie, instrumentele sensibile la calitățile vibraționale fizice ale portativului muzical sunt calibrate pe scala de culori. Fiecare culoare pe care o percepem emană o vibrație unică, ce excită nervul optic la diferite grade, trimițând mesaje codificate creierului nostru, care le decodifică în culori vizibile. Ca și notele muzicale care au calități vibraționale repetitive (UNDE fiecare a opta notă va vibra chiar și pe un instrument diferit din imediata apropiere, prin rezonanță); culorile au proprietăți vibraționale care rezonează pe armonice superioare care nu sunt vizibile percepției noastre. Folosind aceste caracteristici ale scalelor muzicale și de culoare, în mod interschimbabil, instrumentele sensibile la calitățile vibraționale au reușit să standardizeze o unitate de măsură repetitivă, calitativă, care stă la baza măsurătorilor din radiestezie; aceste unități măsoară impactul interacțiunii vibraționale a corpului în funcție de gradul la ceea care se produce excitația sau se amortizează impulsurile care circulă prin sistemul nervos. Aceste instrumente variază, de la instrumente pendulare calibrate foarte simple până la dispozitive electronice complexe; totuși, toate funcționează în final ca extensii ale sistemului energetic uman.
Odată ce avem instrumentele adecvate, eșantionul care trebuie testat, dispozitivul de vizare sau reglare, scala de măsurare sau sistemul de decodificare, suntem gata să începem experimentarea într-o lume cu totul nouă.
Radiestezia – Un fundal istoric
”Radiestezie” este un cuvânt de origine latină care înseamnă sensibilitate la radiații. Este știința utilizării sensibilității omului la vibrații pentru a obține informații de la nivelurile de energie care nu sunt accesibile pentru cele cinci simțuri ale noastre. Instrumentele simple sunt utilizate ca indicatori pentru a măsura interacțiunile vibraționale minime între câmpurile de energie.
Radiestezia își are rădăcinile în Egiptul Antic, unde a fost practicată drept știință precisă. Aplicațiile acestei științe au fost infinite; în medicină, de exemplu, le-a permis chirurgilor faraoni să efectueze operații cerebrale complexe care necesită acum o tehnologie extrem de sofisticată. În geologie, fiecare mină de aur pe care au descoperit-o sateliții moderni în deșertul Sinai, în mare parte nestudiat, s-a dovedit a fi găsită și extrasă în mileniile anterioare de către geologii faraonici.
Cea mai frapantă a fost însă descoperirea că au utilizat forme geometrice ca formă de manipulare a energiei pentru a atinge obiective funcționale. Marea Piramidă a Cheopilor de pe platoul Giza, lângă Cairo, este un exemplu de puternici emițători de energie geometrică creați de vechii egipteni; proprietățile sale ciudate, despre care s-au scris sute de cărți, continuă să-i uimească pe cercetători. Unele reliefuri egiptene antice arată persoanele care folosesc instrumente pendulare, în altele îi găsim pe Zeii lor care dețin puternice emițătoare de energie sub formă de sceptre. O înțelegere profundă a fizicii din spatele științei radiesteziei fizice este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea emițătorilor de energie geometrică de tipul acestora, așa că trebuie să concluzionăm că respectivele cunoștințe ale egiptenilor antici s-au bazat pe principii științifice exacte și precise. Teoriile dezvoltate de filosofii greci, cum ar fi Pitagora, Platon și alții în domeniul numerelor și geometriei sacre, sunt doar fragmente din științele ezoterice în care s-au inițiat în Egipt. Din păcate, aceste științe s-au pierdut și doar fragmente simplificate neînțelese au supraviețuit ca folclor antic și practici magice.
O formă de Radiestezie a supraviețuit veacurilor prin intermediul misionarilor arabi islamici din Europa, în Evul Mediu și pe vremea cruciadelor, ca știință secretă a iezuiților, și a fost principalul instrument al misionarilor iezuiți utilizat pentru a căuta remedii naturiste în țări străine. De asemenea, au utilizat Radiestezia ca mijloc important de descoperire a surselor de apă subterane (Dowsing). Preotul iezuit francez Abbe’ Mermet a devenit faimos pentru acest lucru în Franța și Elveția. A publicat o carte importantă în jurul anului 1930, intitulată „Comment J’opere”, în care a explicat cum a utilizat Radiestezia pentru a detecta apa și mineralele la fața locului și la distanță, „Tele-Radiestezia”. Cele mai multe surse de apă din jurul Parisului și Viena, de exemplu, au fost descoperite în secolul al XVIII-lea de către practicanții celebri ai radiesteziei.
Radiestezia este însă o știință exactă, care se ocupă de relațiile vibraționale la o scară mult mai largă, așa este; de fapt, ea este extinderea fizicii tradiționale în domenii noi. Pionierii moderni ai acestei științe au atribuit diferite denumiri respectivei ramuri a Radiesteziei. Fizicienii francezi Chaumery și De Bellizal au numit-o „Fizica microvibrațională” în cartea lor publicată în jurul anului 1940, care este încă cea mai importantă referință pe acest subiect. Mai frecvent, a fost denumită știința „Energiei (valurilor) formei” și, de asemenea, a „Radiesteziei fizice”. De asemenea, Chaumery și De Bellizal au descoperit că amuleta egipteană „Wadj” sau „Pendulul egiptean” așa cum au numit-o, emite un tip de energie care are proprietăți purtătoare de undă, ceea ce îl face potrivit pentru comunicare în același mod ca valurile Hertz, utilizate pentru conducerea sunetului pe distanțe mari. Pendulul egiptean este unul dintre cele mai populare pendule din Europa și este menționat în multe cărți pe tema Radiesteziei.
Armata germană a utilizat Radiestezia pentru detectarea minelor în timpul Primului și celui de-Al Doilea Război Mondial, la fel ca și armata americană din Vietnam. Această știință a condus-o pe Wilhelm Reich la descoperirea energiei Orgone, care, deși a fost disputată pe parcursul vieții sale, a fost în ultima vreme obiectul unor studii serioase. Astăzi multe instituții din întreaga lume cercetează diferite aspecte ale acestei științe. Radiestezia a fost lansatorul pentru știința „psihotronică”, pionierat în activitatea lui Drbal și a celorlalți din est. În Occident, „Radionics” este un alt pas al Radiesteziei.
În Egipt, Știința BioGeometriei utilizează Radiestezia ca mijloc precis de măsurare și cercetare după un lung proces minuțios de restabilire și dezvoltare a bazei sale științifice, care s-a pierdut de mult timp. Înapoi în leagăn, știința Radiesteziei se pregătește să facă un alt salt mare în viitor, dar de data aceasta pe motive științifice stabile. Noile instrumente de măsurare sunt inventate pentru a converti cântarele cantitative în cele calitative, care contribuie la descoperirea prin soluții BioGeometrice a pericolelor amenințătoare din viața tehnologiei moderne, transformând civilizația noastră modernă într-una prietenoasă pentru om.
O PRIVIRE GENERALĂ A RADIESTEZIEI VIBRAȚIONALE DE LA EGIPTUL ANTIC PÂNĂ ÎN PREZENT
*Extras special din Conferința cu Subiecte Deosebite în BioGeometrie 2014